Biodiversitate. Padurile mixte de stanca cu grote si pesteri adapostesc numeroase specii. Liliacul mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum), bufnita mare (Bubo bubo) si ciocanitoarea sau ghionoaia neagra (Dryocopus martius), fluturii mnemozina (Parnassius mnemosyne) si polixena (Zerynthia polyxena) sau radasca (Lucanus cervus) sunt doar unele dintre speciilr rare intalnite in zona. Diversitatea biotopica din localitate, cu stanci expuse soarelui si defileuri calcaroase cu paduri si stejari seculari, este extrem de valoroasa pentru mentinerea comunitatilor floristice cu asa specii protejate ca cuibul pamantului (Neottia nidus-avis), feriguta (Polypodium vulgare), creasta cocosului (Polystichum aculeatum), gimnocarpium Robert (Gimnocarpium robertianum), deditelul mare (Pulsatila grandis) etc.
Monumente istorice si de cult in sanul naturii. Manastirea Cosauti, fondata in sec. XVII si reconstruita recent in anii '90, este o parte a patrimoniului national, dar si vietii oamenilor. Izvorul sfant, sau fantana-sipot cu apa curativa, este oformat in traditii religioase nationale, fiind o inspiratie pentru populatie. Statiunea paleolitica Cosauti, o descoperire senzationala a vestitului arheolog I. Borziac, elucideaza o cultura a omului din trecut si este una din cele mai remarcabile constructii logice ale omului din paleoliticul superior. Stancile padurii ascund urme ale geto-dacilor, ramasite ale unei fortificatii amplasate de-asupra Nistrului, unde pot fi vazute cateva valuri concentrice de pamant de 2-3 m inaltime cu urme de palisade.
Padurea "Stanca-Jeloboc" (634.2 ha) reprezinta o ramasita a marilor paduri existente candva in zona Sorocii (numite pe atunci "Codrii Sorocii") din bazinul de mijloc al raului Nistru. Forfecate de taierile selective din sec. XVII-XVIII (stejari enormi folositi la constructia corabiilor) si razboiul II mondial (constructia podurilor si digurilor de aparare), enormele paduri au disparut, desi unele sectoare au persistat. Din anii '90 o buna parte a acestei paduri (585 ha) este inclusa in reteaua ariilor protejate din Republica Moldova ca rezervatie peisagistica cu categoria IV de conservare prevazuta de Uniunea Internationala de Conservare a Naturii (IUCN). Amplasat intre satele Cosauti si Iorjnita, acest complex istorico-natural devine o zona recreationala atractiva pentru visitatori. Valorile peisagistice riverane si coastele stancilor impadurite sunt populare in randurile ecoturistilor. Arta indeletnicirii in piatra este cea mai dezvoltata in tara, iar manera artistica de prelucrare a pietrei de catre mestesugarii populari este reflectata in obiectele si constructiile din localitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu