New * - Monument al naturii "Toltrele Prutului"

Situat la cca 200 km de Chisinau, satul Cobani, conform ultimelor investigatii istorice este localitatea cu cea mai timpurie atestare documentara de pe teritoriul Republicii – anul 1374, pe cind se numea Zubreuti. Linga acest sat, de-a lungul Prutului, isi are inceputul unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din tara: sirul toltrelor, formatiune specifica zonei Prutului de Sus si o prezenta unica in Europa. Savantii, acestei salbe de perle naturale, i-au spus lant de recife coraliere sau calcaroase, iar bastinasii le-au botezat “tiglaie”, insa cartile de specialitate le numeste “toltre”, cuvint preluat din limba poloneza.

“Stincile Prutului” sau “Toltrele” se afla concentrate pe o suprafata restrinsa, in bazinele riurilor mici Larga, Vilia, Lopatnic, Draghiste, Racovat, Ciuhur si Camenca, riuri care se varsa in portiunea Prutului de Mijloc. Desi fragmentate puternic in mai multe locuri, lanturile de recife se mai prezinta si astazi ca un organism unitar ce se intinde pe o distanta de aproape 200 km. Deci, daca ar fi sa le localizam, “Toltrele Prutului” nu se afla direct pe malul Prutului, ci in bazinele afluentilor Prutului, la o distanta de citiva km de malul sting al Prutului.

Lanturile de recife calcaroase din nordul Moldovei sunt constituite din schelete de corali, moluste, scoici, alge, animale si organisme marine, care umpleau marile tropicale Tortoniana si Sarmatica acum 10-20 milioane de ani. Aceste recife basarabene au aceeasi geneza ca si marele lant coralier din Australia, numai ca cel de acolo se afla aproape in intregime sub apa, virfurile lui iesind din ocean la o inaltime de 2-5 m pe cind recifele noastre ajung sau trec cota de o suta de metri. Si toata inaltimea lor se afla pe uscat, de unde pot fi admirate in toata maretia si splendoarea lor.

La 3 km de piriul Camenca se afla un recif fragmentat in doua portiuni dezintegrate, una numindu-se “La capatul Stincii” si a doua “Stinca Mare”. Intr-o grota din aceasta din urma se gaseste o statiune umana din paleolitic si mezolitic. In straturile ei adinci de peste 5 m, au fost gasite oase de animale fosile si unelte de munca din silex. Deasupra recifului s-au pastrat urmele unei cetati din neolitic, protejata de malurile abrupte ale stincii si de un val de pamint.

Oricit ar parea de neverosimil, dar in toata Europa, de la strimtoarea Gibraltar pina la muntii Ural, numai in Moldova pot fi vazute si studiate aceste minuni ale naturii pline de mister.